Rămâi conectat

Știri din zonă

Cu un trecut glorios pomenit în cronicile medievale, Copandul a căzut astăzi în uitare, cu o viață care parcă s-a oprit undeva în istoria de sute de ani a localității

Publicat

în

Copandul, ajuns în zile noastre un sat parcă uitat de timp, este situat în nord-estul extrem al județului Alba. Un sat de pe malul Mureșului, ca oricare altul, încremenit în timp și spațiu, căzut parcă în uitare, cu o viață care parcă s-a oprit undeva în istoria de sute de ani a localității.

Oameni puțini, o liniște nefirească parcă, tăiată doar de zgomotele naturii: păsări (fazani în special), animale (oi, vaci, căprioare, mistreți, iepuri, bursuci, vulpi, mai nou și un urs), Mureșul cu cascadele sale.

Prima atestare documentară  a localității datează de prin 1285, având posibile legături cu rebeliunea Koppanilor din regiunea Somogy de la începutul secolului XI în Transilvania „ungurilor negri” de unde și denumirea de Koppand, pietre funerare din 1578 și 1622 în curtea bisericii reformate, pietre funerare ale familiei Somlyai.

La nord-est de Noșlac, în vecinătatea sudică a Mureșului, înconjurată de posesiuni nobiliare, se hotărnicea în 1299 moșia capitlului din Alba, numita Copand. Era intrată în patrimoniul instituției printr-o donație făcută de Emeric, fratele banului Mikud, din învecinatul Iernut, în 1286, și a continuat să facă parte din el până la secularizarea sa; ulterior a ajuns la Mihail Somlyai. În 1336, capitlul primea de la rege dreptul de a așeza coloniști, cu scutiri, pe moșiile sale, și între ele se nominaliza în mod special Copandul. (ANNALES UNIVERSITATIS   APULENSIS SERIES HISTORICA 16/I).

Localitatea apare pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) sub numele de „Maros Koppand”. Primele mențiuni despre o biserică ortodoxă ori greco-catolică apar în 1733-1750, cu o biserică construită de Toader Todoraș și Todor Rad.

Biserica actuală, de lemn, ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Copand, este construită în 1803 pe un amplasament mai sus decât cel actual. În 1856 a fost mutată (trasă cu boii) pe actualul amplasament, mai jos, spre a fi mai aproape de sat. Tot atunci a fost acoperit interiorul cu pânză de cânepă și pictată de frații Ștefan și Matei Șarlea din Feisa.

Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se afla pe lista a monumentelor istorice din județul Alba sub codul LMI AB-II-m-B-00210. Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonala cu trei laturi. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar pe nașterea bolții, cu reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfășoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii.

În absida altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord) și procesiunea arhiereilor. (Ioana Cristache-Panait (1987), Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei). Pentru că turla bisricii este prea fragilă pentru a susține un clopot de metal, la intrarea în curtea acestei biserici a fost amenajat un turn, prevăzut cu scară de acces, în care au fost montate clopotele de chemare la rugăciune.

Preot în 1880 a fost Filip Siandru (din 1863, îl găsim și în 1906) cu casa parohială din lemn apoi din cărămidă nearsă. În 1911 preot era Valer Șandru. În vârful dealului din spatele bisericii se află vreo 10 morminte, toate ale familiei Turo, o familie boierească din secolul IXX-XX. Au existat chiar și tentative de profanare ale acestor morminte.

În cimitirul bisericii, mormintele sunt răsfirate printre pomii care le țin umbră vara și le protejează de zăpadă iarna. Morminte vechi, morminte noi, ca o legătură sfântă între vechi și nou, între trecut, prezent și viitor. Și poate că distanța mare între mormintele parcă aruncate printre pomi vrea să arate liniștea pe care cei morți și-au găsit-o acolo, lângă biserică. Încă mai găsim prin grădinile oamenilor morminte ale celor decedați cu zeci de ani în urmă, semn al păstrării celor dragi aproape de familie, din dorința de a se ruga în liniște și de a trăi aproape de cei morți, simțindu-le spiritul și păstrându-le vie memoria.
Școala din Copand a ființat alături de cea din satul Ciuci (Stâna de Mureș). A mai fost o școală a bisericii reformate, naționalizată în 1946 de comuniști, împreună cu toate bunurile bisericii reformate.

Recensământul din 1930 ne spune că în Copand erau 364 de locuitori (174 români, 189 unguri, 53 țigani).

În 1931, conform ziarului MURAVIDEK din 31 mai, pagina 3, aflăm că un incendiu a afectat 20 de case ca urmare a unui foc provocat de un copil. Totul a fost pe lângă zona numită azi „La izvor”. Din vorba satului am aflat ca acel copil, de 4 ani, nu a mai fost găsit niciodată. Acum satul are sub 200 de locuitori, majoritatea celor tineri fiind plecați în țări străine. Natalitatea în ultimii 4 ani zero. Cei care trec în eternitate au în general vârste de peste 80 sau 90 de ani. Până acum vreo 4 ani, un localnic, acum în vârstă de aproape 100 de ani, mergea la Alba Iulia, de Ziua Națională, la ”1 Decembrie” cu căruța. Acum e prea bătrân, cu greu mai merge până la prăvălia din sat.

Cei rămași în Copand se ocupă cu agricultura, cu oile, cu vacile. Unii cultivă plante „neconvenționale” – lavandă, gălbenele, urzici, busuioc și câștigă mult mai bine decât de urma clasicelor porumb, grâu ori cartofi. Asta poate însemna o posibilă revigorare economică și socială a satului, având în vedere că suprafețele agricole sunt fărâmițate în parcele de jumătate de iugăr ori un iugăr, oricum sub 1 hectar fiecare. Se mai văd urmele celor două sonde de prospectare de pe vremea comunismului. Atunci căutau petrol dar au găsit sare, multă sare, la 800 m adâncime. Un pârâu la care se adăpau până acum vreo 50 de ani oile a devenit dintr-o dată sărat. Și nu e singurul.

Ce îi poate reda Copand-ului strălucirea de odinioară? Poate o posibilă locație de agroturism care să folosească apele sărate din zonă? Poate o posibilă locație de turism care să folosească cu cap frumusețile Mureșului și a dealurilor și pădurilor care înconjoară satul?

Iulian Olariu IAKAB,
Copand, Noșlac


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Știri din zonă

Un spaniol stabilit în comuna Hopârta a deschis la Șpălnaca o fabrică unde produce „Pedro” – cidru artizanal sec

Publicat

în

Pedro, un spaniol care  s-a stabilit în urmă cu câțiva ani în comuna Hopârta, la Șpălnaca mai exact, unde a pus bazele unei fabrici și produce cidru artizanal sec, o băutură care îi poartă numele.

Ani de zile a durat până bărbatul a reușit, probă după probă, să ajungă la calitatea dorită pentru băutura pe care o produce în fabrica de la Șpălnaca. După o perioadă lungă de cercetări, Pedro a ales merele cele mai potrivite pentru un cidru de calitate: „A fost nevoie să mergem în Apuseni și din vorbă în vorbă am ajuns la Lupșa. Am găsit acolo merele, le-am analizat, mi-au plăcut, am reușit să le altoim și să avem mere autohtone, potrivite pentru cidru. Acum le creștem în livada proprie, certificată ecologic”, a declarat pentru ziarulunirea.ro producătorul.

După cinci ani de cercetare, producătorul de cidru a hotărât că este momentul să și îmbutelieze. Întregul proces se desfășoară în fabrica din Șpălnaca, care se compune dintr-un spațiu închis de 200 mp, care adăpostește presa pneumatică, precum și rezervoarele și sistemele de filtrare și îmbuteliere. Suprafața exterioară a fabricii este de 800 mp. Întreg procesul de producere a cidrului este artizanal, se folosesc doar mere, fiind necesare aproximativ 10 fructe pentru a face un litru de băutură.

În livada de la Șpălnaca sunt cultivate 23 de soiuri diferite, iar pentru prepararea cidrului trebuie ca soiul să aibă o aciditate foarte mare, fiind nevoie atât de mere acre, cât și de mere dulci.

Cu toate că merele cresc peste tot în lume, Pedro spune că merii au nevoie de 900 de ore cu temperaturi sub zero grade Celsius: „Le place o iarnă rece, așa cum e la noi. În Transilvania condițiile climatologice condițiile sunt foarte bune pentru creșterea merilor”.

Cidrul lui Pedro este produs după o rețetă personală, pe care a dezvoltat-o în decursul celor 5 ani de cercetări, în care a combinat diferite soiuri de mere și, binențeles cu ajutorul specialiștilor din Spania.

Una din problemele de care s-a lovit producătorul este cea a forței de muncă din România: „E greu, dar ne descurcăm, ne-a obișnuit în cinci ani de zile și reușim să facem față”.

Bărbatul a ajuns în România prima dată în urma unei invitații, ca turist, în concediu:„Îmi place tare țara, oamenii, îmi plac tare tradițiile. Mâncarea în România este sănătoasă, naturală, are gustul foarte intens. Așa m-am hotărât să mă mut în România și să fac cidru în România”, povestește spaniolul.

Bărbatul mărturisește că oamenii din zonă au fost la început surprinși că un străin a venit în România să investească, dar le-a demonstrat în timp că dacă pui pasiune, multă perseverență și răbdare, poți reuși: „O afacere nu se face doar așa, de la noapte la zi, e nevoie de ani de muncă dacă vrei un produs competitiv, cu care să poți să ieși pe piața locală, națională și de ce nu, internațională”.

Cidrul artizanal sec produs la Șpălnaca a fost prezentat în luna septembrie la târgurile locale și urmează să fie comercializat în câteva restaurante din zonă, iar mai departe poate și în alte țări. Produsul poate fi cumpărat de asemenea din magazinele cu specific naturist din Alba Iulia.

Primele persoane care au gustat cidrul au fost chiar membrii familiei lui Pedro, veniți de la Madrid în România în primăvara acestui an să îl viziteze și să cunoască România: „Surorile mele, cumnatele și nepoțelele au fost în România, iar pentru mine a fost o bucurie imensă că au gustat cidrul Pedro”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

Bărbatul din Fărău, care și-a lovit în cap fratele cu o bâtă și i-a ascuns cadavrul într-o pivniță, arestat preventiv pentru 30 de zile

Publicat

în

Bărbatul din Fărău care și-a lovit fratele cu o bâtă în cap până la omorât și i-a ascuns cadavrul în pivnița unui imobil nelocuit și l-a acoperit cu pământ, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba a dispus, la data de 04.12.2024, punerea în mișcare a acțiunii penale față de un inculpat în vârstă de 56 de ani, pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie în modalitatea omorului, prevăzut de art. 188 alin. 1 C.pen. raportat la art. 199 alin. 1 C.pen.

În fapt, s-a reținut că, într-una din zilele perioadei 22-24.11.2024, în timp ce se aflau în locuința comună din satul Fărău, jud. Alba, pe fondul unor discuții în contradictoriu și al consumului de băuturi alcoolice, inculpatul s-a înarmat cu o bată din lemn și a lovit-o pe victimă, fratele său în vârstă de 52 de ani, in zona capului, in mod repetat, cauzându-i acesteia leziuni traumatice incompatibile cu viața.

Ulterior, pentru a evita tragerea la răspundere penală, inculpatul a transportat cadavrul fratelui său in pivniță unui imobil nelocuit din aceeași localitate, unde l-a acoperit cu un strat de pământ, victima decedată fiind găsită de organele de poliție, in locația precizată, in seara zilei de 03 .12.2024.

Procurorul a dispus luarea măsurii preventive a reținerii față de inculpat, iar judecătorul de drepturi și libertați din cadrul Tribunalului Alba a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o durată de 30 de zile.

Investigațiile au fost efectuate cu sprijinul lucrătorilor de poliție din cadrul I.P.J. Alba – Serviciul Investigații Criminale qi Serviciul Criminalistic, Secția nr. 4 Poliție Rurală Ocna Mureș.

Facem precizarea că punerea in mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal, reglementând de Codul de procedură penală, necesară in vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, sub nicio formă, să infrângă principiul prezumției de nevinovăție.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Știri din zonă

Bărbat de 52 de ani din Fărău OMORÂT de propriul frate, în urma unui conflict

Publicat

în

Un bărbat în vârstă de 52 de ani, din localitatea Fărău, a fost găsit decedat într-o locuință părăsită. Acesta ar fi fost omorât de propriul frate, în urma unui conflict spontan.

Potrivit IPJ Alba, în seara zilei de 3 decembrie 2024, un bărbat, în vârstă 52 de ani, din localitatea Fărău, a fost găsit decedat într-un imobil părăsit de pe raza localității Fărău. Din primele cercetări, rezultă că acesta ar fi fost victima unei infracțiuni cu violență, săvârșită de către fratele său, în vârstă de 56 de ani, în urma unui conflict spontan.

Cercetările au fost declinate în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. La fața locului, s-a deplasat o echipă complexă, condusă de un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, împreună cu ofițeri ai Serviciului Investigații Criminale și ai Serviciului Criminalistic.

La data de 4 decembrie 2024, procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba a dispus reținerea bărbatului, în vârstă de 56 de ani, pentru 24 de ore.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ocna Mureș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea Ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

ocnamuresinfo, stiri ocnamures, informatii ocnamures